În 19 septembrie 2019, omul de afaceri Marius-Dorin Lulea înregistra la Tribunalul din București Partidul Alianța pentru Unirea Românilor ai cărui copreședinți devin activistul unionist George Simion și activistul civic, jurnalistul Claudiu Târziu. Ulterior se alătură acestei formațiuni politice și scriitorul și filosoful Sorin Lavric, care va deveni Președintele Senatului Partidului AUR.
Dacă AUR a participat cu timiditate, dar cu speranță, în județele unde a găsit candidați la alegerile locale din 27 septembrie 2020, reușind să scoată doar doi primari și câteva zeci de consilieri locali, la alegerile parlamentare din 8 decembrie a obținut un procent de aproape 10%( chiar 14,72%, la Suceava, 14,62%, la Botoșani, 14,4% la Neamț, 14,2%, la Constanța, și 13,43%, în Vrancea) care i-a permis alocarea a 47 de parlamentari(15 senatori și 32 de deputați), astăzi a ajuns al doilea Partid din România , cotat cu o intenție de vot(reală) de 30% .
Astăzi AUR are în jur de 100.000 de membri, are zeci de mii de simpatizanți, are filiale în toate județele țării, are organizații în toate orașele și în aproape toate comunele din România. Are de asemenea filiale în peste 20 de țări din Europa și America de Nord. Este singurul partid din România care e capabil să mobilizeze la proteste și marșuri resursă umană de peste 20.000 de români.
De-a lungul celor 4 ani, AUR a avut o serie de initiative legislative extrem de importante pentru români. George Simion împreună cu parlamentarii AUR au impiedicat în 2021, introducerea obligativităţii prezentării Certificatului verde la locul de muncă.De asemenea, AUR are pentru 2024, un program de guvernare în 15 puncte care este capabil să salveze România de la dezastrul economic.
În cei patru ani de existență, AUR a dus lupte grele în spațiul public, a avut de înfruntat nu doar coaliția partidelor mainstream, aflate la guvernare, care a dat legi și a adoptat măsuri în defavoarea cetățenilor, dar a trebuit să facă față și criticilor, calomiilor, din partea unor confrați români, deloc puțini, dezinformați de presa plătită să inoculeze poporului un narativ fals, indiferent că vorbim de criza sanitară sau de Războiul din Ucraina.
AUR devine, inclusiv pentru inițialii critici, aurosceptici, un Partid frecventabil. Au intrat în această formațiune intelectuali de marcă, precum profesorul universitar, cineastul și jurnalistul Sorin Ilieșiu, coautor împreună cu Gabriel Liiceanu al documentarului „Apocalipsa după Cioran”, fost director de imagine la Studiourile cinematografice Buftea între anii 1979 și 1990.
Trebuie amintit pentru criticii și detractorii AUR, faptul că George Simion nu a apărut pe scena politicii românești din neant. Înainte de a deveni președintele Alianței pentru Unirea Românilor și deputat în Parlamentul României, liderul AUR a avut un “cursus honorum”, un parcurs educațional, public, politic cât se poate de natural, a avut o bogată și fructuoasă activitate civică și politică.
Președintele AUR George este absolvent al Colegiului Național „Gheorghe Lazăr‟ din București .După susținerea examenului de bacalaureat, în 2005, urmează cursurile Facultății de Administrație și Afaceri a Universității din București pe care le încheie cu licență în 2008.În peioada 2008-2010 face un master în istorie, specializarea „Crimele comunismului” la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași.
În anul 2006, George Simion este lider al grupării „Noii Golani”, care încearca să continue mişcarea de stradă din 1990. În cadrul acestei mișcări lansează mesajul „Basarabia e România“.Între 2006 și 2012, organizează acțiuni civice, atât în România, cât și Republica Moldova: ,,Ziua de doliu național’’, protestul ,,Bălți simte românește’’, precum și o serie de evenimente care marchează ziua de 1 decembrie la Alba Iulia și ziua de 27 martie la Chișinău.
În anul 2011, înființează Platforma Unionistă Acțiunea 2012, sub egida căreia activează peste 30 de organizații nonguvernamentale și grupuri de inițiativă, cu scopul de a informa și sensibiliza opinia publică și factorii de decizie din România și Republica Moldova, în legătură cu necesitatea realizării unității naționale.
Tot în acest an, George Simion devine cofondator al proiectului Unirea TV, care va face cunoscută vocea unioniștilor în Republica Moldova. În 2017, înființează, împreună cu alte 100 de organizații de profil din România, din Republica Moldova și diaspora românească ,,Alianța pentru Centenar’’.
George Simion este inițiatorul unor proiecte sociale și caritabile. În anul 2006, trece Nistru pentru a vizita românii din Tiraspol și pentru a duce o donație copiilor de la liceul „Lucian Blaga”, una dintre cele opt școli de limba română din regiunea transnistreană. În anul 2009, va reveni la liceul „Lucian Blaga”, pentru a dona veniturile obținute din vânzările CD-urilor cu proiectul muzical „Uniți sub tricolor”. În 2017, se implică în strângerea de fonduri pentru construirea unei case familiei Carpenco din orașul Drochia, Republica Moldova.
De asemenea, în această perioadă, George Simion publică două cărți : ,,Blocați în labirint”(2017), în care face o radiografie a vieții cetățenilor moldoveni și a momentelor istorice de constituire a Republicii Moldova. Cartea este lansată în peste 40 de localități din țară și diaspora românească. Titlul celei de-a doua cărți este „Cum i-am cunoscut pe Klaus Iohannis, Dan Barna, Traian Băsescu și Ion Iliescu”(2019).
În anul 2019, George Simion candidează ca independent la alegerile europarlamentare lansându-și programul sub sloganul „România Mare în Europa”, program în care promite să aducă în atenția opiniei publice teme de interes național: “unirea Basarabiei cu România, protejarea drepturilor românilor din comunitățile istorice, sprijinirea românilor din județele Harghita și Covasna, valorificarea potențialului diasporei și contracararea sistemul mafiot care blochează dezvoltarea României și a Republicii Moldova”.
În concluzie, începând cu anii studenției și până în momentul în care devine copreședinte al Alianței pentru Unirea Românilor și deputat în Parlamentul României, George Simion a fost implicat activ în organizarea a sute de acțiuni, proteste și marșuri cu caracter unionist în care mobilizează mii sau chiar zeci de mii de oameni: „Obiectiv: Basarabia”(2011), organizează în 2013, împreună cu alți activiști civici, turneul de fotbal „Cupa Unirii‟, organizarea în 26 martie 2013 în Parlamentul României a dezbaterii „27 martie 1918 – Unirea Basarabiei cu România, model pentru integrarea europeană a Republicii Moldova‟, campania de informare ,,Caravana Unirii’’, campania de strângere de semnături pentru a facilita procedura de obținere a vizelor de către basarabeni: „Aducem Basarabia acasă”(2013), cursurile și atelierele de lucru ,,Școala de Cultură și Afirmare Românească’’, prima ediție fiind „Incubatorul de românism” (2014), organizarea grupului “Prietenii Unirii”, campania ,,Fără pașaport în Basarabia’’(2015), Programul ,,Liderii pentru Unire’’, campania de strângere de semnături ,,Aducem Basarabia Acasă’’, Forumul jurnaliștilor din România și Republica Moldova, ,,Pactul pentru Basarabia’’(2012), Programul „Cunoaște-ți Țara” (2016), „Blocul meu cunoaște Adevărul” (2011), „Basarabia e România Internațional”, „10 motive pentru Unire”, „Suntem moldoveni, deci români”, O oră de istorie pentru Basarabia” (2012), organizarea conferinței de la Clubul Parlamentarilor Români cu tema „Asumarea politică a unui calendar al unirii Republicii Moldova cu România. Despre importanța strategică a stabilizării frontierelor NATO și UE‟, lansarea la Iași a „Ligii Aleșilor Locali Unioniști”(2018), „Ziua Limbii Române”, Primul Congres al Reîntregirii Neamului de la Iași (2018), Marea Adunare Centenară din Chișinău(2018), Marșul Centenar, desfășurat pe traseul Alba Iulia-Chișinău, campania „1 milion pentru Unire”(2018) etc.
Iată de ce etichetele de “galerist”, “peluzar”, “sămânțar” sunt inexacte, deplasate. Faptul că tânărul Simion a fost pasionat de fotbal, că era prezent pe stadion la marile meciuri, nu înseamnă că a fost ”galerist”. De altfel, o spune singur, la emisiunea gazetarului sportiv, Ovidiu Ioanițoaia, „Prietenii lui Ovidiu”, de la GSP, unde a fost invitat în martie 2023 :
“Am mers activ la meciuri de fotbal, am prieteni în toate galeriile. N-am de ce să mint! Peluza unui stadion e o reflexie a societății românești. Nu găsești doar gunoaiele societății, așa cum se induce ideea. Găsești muncitori, doctori și profesori universitari “.
În cei patru ani de existență, de tatonări, de luptă , dar și de victorii în fața unei coaliții de guvernare și a unei mass-media ostile, AUR și-a însușit deprinderi de partid responsabil, credibil ponderat, matur, care se prezintă azi ca o serioasă alternativă la administrarea și conducerea României, începând cu anul 2025.
George Simion are în partid jurnaliști, oameni de cultură, artiști, scriitori, filosofi, profesori universitatri. Suntem alături de el pentru că este un tânăr născut cu 3 ani înainte de Evenimentele din 1989, deci neviciat de tarele mentale ale comunismului, pentru că este un om inteligent, cu vocație de lider, un tip energic, curajos, determinat, charismatic, cu o viziune geopolitică lucidă, un om preocupat sincer de destinul acestei țări, un om politic abil, capabil să negocieze cu liderii Uniunii Europene, dar și cu șefii altor State din afara Europei.
George Simion este în acest moment cel mai activ om politic, nu doar în spațiul românesc, ci și în relațiile cu Statele UE, lucru recunoscut de altfel de toți analiștii politici și jurnaliștii din România.Acest lucru îl face pe liderul AUR, unul dintre cei mai credibili candidați pentru alegerile prezidențiale, în orice caz, superior lui Marcel Ciolacu, lui Nicolae Ciucă sau altor figuri prezidențiabile, vehiculate de partidele mainstream.
Alianța pentru Unirea Românilor(AUR) are o dublă conotație. Dacă initial s-a pornit de la sensul ei propriu , literal, de la deziteratul istoric de Unire a României cu Basarabia, teritoriu rupt samavolnic din trupul țării prin pactul Ribbentrop-Molotov, din august 1939 și concretizat prin ultimatumul Rusiei, din 26 iunie 1940, în urma căruia Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța intră în componența Uniunii sovietice, conceptul de “unire” trebuie interpretat și într-un plan mai profund. Este vorba de o unire spirituală, morală și culturală, de o solidaritate centrată în jurul unor valori capabile să reclădească România. Desigur, asta nu exclude, unirea efectivă a Basarabiei cu țara mama. Unirea este un imperativ actual pentru Romania.
În definitiv, George Simion nu face altceva decât să reactualizeze idealul milenar de unire care a fost o constantă a acestui popor, care a animat năzuințele spiritului românesc, începând cu Burebista și Decebal.
Burebista a unit triburile geto-dace, începând cu anul 70 î.e.n. până în momentul morții din anul 44, î.e.n.Decebal a unit de asemenea la începutul secolul II, al erei creștine (101-106), cele 5 regate divizate după moartea lui Burebista.
În 27 mai 1600, Mihai Viteazul a realizat de asemenea pentru prima dată unirea politică a celor trei țări românești cu un singur conducător, întitulându-se într-un hrisov „Domn al Țării Românești, al Ardealului și al Moldovei”. Pentru câteva luni Mihai a domnit simultan în Ţara Românească (1593 – 1601), în Transilvania (1599 – 1600) şi în Moldova (1600).Tocmai din cauza scurtimii ei, această unire a fost numită ” meteorică”.
A urmat apoi Unirea mica din 24 ianuarie 1859, înfăptuită de Alexandru Ioan Cuza, în urma căreia a fost ales ca domnitor al Moldovei și Țării Românești. La acest gest unionist au contribuit idelile școlii ardelene, făcute cunoscute prin mișcarea de emancipare politico-socială, mai exact prin operele corifeilor ei : Gheorghe Șincai, Patru Maior, Samuil Micu, August Treboniu Laurian, Ion Budai Deleanu etc., toți intelectuali rasați, cu studii teologice, filosofice, filologice, de drept canonic, la Roma și în alte Universități Europene, dar și programul revoluționarilor pașoptiști, Nicolae Bălcescu, Mihail Kogălniceanu, Alexandru C. Golescu, Vasile Alecsandri, Alecu Russo, Costache Negri, C.A.Rosetti, Dimitrie Bolintineanu, Avram Iancu, Simion Bărnuțiu, George Barițiu, Timotei Cipariu, Eftimie Murgu etc.
În sfârșit, la 1 decembrie 1918 , are loc la Alba Iulia amarea Unire, când toate provinciile istorice locuite de români, Transilvania, Banatul, Crișana, Maramureșul, Regatul Român și implicit Moldova s-au unit într-un singur stat.
Trebuie să ne amintim de cântecul “Pe al nostru steag e scris unire”, scris de poetul si omul politic Andrei Bârseanu, care a fost deputat în Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, din 1 decembrie 1918, cântec pus pe muzica lui Ciprian Porumbescu, modificat la comanda lui Ceaușescu pentru a deveni imn national. În acest cântec patriotic se vorbește de “Unire-n cuget și simțiri”. Ei bine de o astfel de unire, avem nevoie în acest moment.
Cei patru piloni ai Partidului nostrum Familia, Națiunea, Credința și Libertatea, la care cred că se cere adăugarea altor doi piloni importanți și anume Educația și Cultura sunt în măsură să realizeze restructurarea națiunii române pe noi premise de dezvoltare.
Anul 2024 este crucial pentru AUR și pentru poporul român. Este foarte important să votăm cu un partid conservator, cu politicieni demni, neșentajabili, care și-au făcut studiile la timp, care nu au parveniț în lumea politicului, să ne adunăm în jurul unui lider conservator, care are capacitatea de a uni românii , de a-i mobiliza în vederea înfăpturii unui proiect de țară salvator.
Programul pașoptist, sintetizat de către Mihail Kogălnicenu, ideologul Revoluției pașoptiste din Moldova, a fost acela de a transforma un popor de țărani într-o națiune de cetățeni.Poporul ține de etnie, pe când națiunea are o unitate.Un Stat nu poate exista, daca poporul nu se transformă în națiune.
Cu unele excepții desigur, oamenii simpli, din mediul rural, nu au fost interesați foarte mult de modernizarea țării.Țăranul român este în general traditionalist, static, eleat, parmenidian, paseist. Se rezumă adesea la un autism economic, familial, rural, local. A nu se înțelege aici că încerc să minimalizez, rolul țăranului român în istoria acestui popor, că fac abstracție de microferma lui, de mica lui activitate agrară, de contribuția lui la economia națională, de dările, cotele de cereale și alimente, care i s-au impus de-a lungul istoriei, de faptele lui eroice, de jerfele de sânge pentru apărarea țării etc.
Repet, asta nu înseamnă că toți țăranii români, că toți oamenii din mediul rural sunt imuni la ideea democratică, la politici economice naționale, însă dacă încercăm să fim obiectivi, nu putem să nu sesizăm un astfel de pasivism national, un soi de inerție
Vreau să spun doar că cetățenii, adevărații români, fie ei din spațiul rural sau citadin, trebuie să fie animați de idealuri mai înalte, de drepturi și libertăți civice, de binele comun. Indubitabil, țăranul român a creat o cultura orală mare, un folclor unic in Europa și în lume, însă trebuie să fim de acord că face o politică măruntă, adesea subiectivă.
De pildă, am întrebat deunăzi pe mai mulți oameni din mediul rural, din diverse sate și județe, cu ce formațiuni politice vor vota la scrutinele din 2024. Majoritatea dintre ei mi-a răspuns că ei nu votează cu partidul, ci cu omul, adică își vor realege edilii locali, care în cele trei sau patru mandate le-u asfaltat drumul, le-au introdus apa în sat etc. ca și cum aceste lucruri ar ține de un eroism administrativ, ca și cum bieții oameni nu ar fi avut dreptul prin lege la astfel de condiții normale de infrastructură rurală, publică și de o minimă igienă.
Este evident că pentru a se pune bine cu primarul, pentru a primi ajutoare sociale, adeverințe și alte avantaje nu vor să-și supere primarul și votează “cu omul“, cu partidul omului, nu doar la primărie, ci și la Consiliul local, la Consiliile județene, la alegerile parlamentare și la cele prezidențiale.
Cu alte cuvinte, patriotismul lui, civismul lui, solidaritatea lui cu țara, cu binele comun se încheie cu hotarul satului, cu plăcuța de la ieșirre, pe care scrie numele satului sau al comunei.
Ei bine, nu contează pentru ei că “omul ” lor, că primarul lor, “binefăcător” pe banii statului, că falsul erou, care nu a făcut decât ceea ce trebuia să facă, face parte dintr-un Partid mainstream, PSD, PNL, pe care-l legitimează să ducă țara de râpă, să accepte în continuare legi și măsuri antiromânești, perdante pentru țară, pentru copi, nepoții și strănepoții.
Această lipsă de conștiință civică și politică, această suficiență locală, acest patriotism superficial, patologic, încheiat la capătul propriei grădini și la hotarul comunei, au constituit solul fertil pe care s-a altoit practica baronizării, perpetuată de edilii locali, de președinții de Consilii județene, de președinții de filiale ale partidelor PSD, PDL, PNL, UDMR, formațiuni aflate la putere în perioada postdecembristă, adică vreme de 34 de ani.
A vota în continuare astfel de partide, astfel de politicieni, care au sărăcit țara pentru a-și rotunji averile, care au vândut tot ce se putea vinde, care au dat pe degeaba resursele țării străinilor, care ne-au îndatorat pe sute de ani și a nu vota un partid cu agendă naționalistă, un partid capabil să negocieze poziția acestui popor la Bruxelles, să reindustrializeze România, să relanseze economia, să valorifice potențialul material, cultural și spiritual al românilor, să așeze România pe orbita normalității, este un gest masochist, necugetat.
A nu da șansa, fie și din curiozitate, dacă nu din convingere, unui Partid format din patrioți capabili, competenți, onești care nu a fost niciodată la guvernare, a nu credita un Partid connservator, naționalist, suveranist, care a dovedit că ține cu românii, care are un Program de guvernare inteligent, generos, care vine cu soluții la problemele românilor, este un soi de acceptare tacită a suicidului national, o complicitate indirectă la oficializarea statutului de colonie a României.
Dacă AUR va face o politică transparentă, axată pe interesele cetățeanului, dacă va respecta principiile democrației și ale meritocrației, dacă președintele George Simion va atrage în Partid oameni cu o reală competență, dacă va pune pe listele electoarle de la parlamentare intelectuali, profesioniști (așa cum a procedat cu lista de la europarlamentare, unde se regăsesc mulți doctori în diverse științe, universitari, experți în domeniile lor de activiate ) oameni capabili care să gândească proiecte politice inteligente, să creioneze programe și politici publice eficiente, are mari șanse să câștige, cu ajutorul lui Dumnezeu și al cetățenilor, toate tipurile de alegeri din anul care stă să vină și să guverneze România în următorii patru ani.
La mulți ani România !
La mulți ani George Simion !
La mulți ani AUR!
Lector univ. Vasile Chira
Facultatea de Teologie ” Andrei Șaguna”
Universitatea ” Lucian Blaga” din Sibiu
Doctor în filosofie al Universității ”Babeș Bolyai” din Cluj-Napoca
Membru al Uniunii Scriitorilor din România
Scriitor, filosof, teolog, artist și activist civic
Președintele Institutului de Studii Inter-Pluri-și Transdisciplinare / Institute of Pluri-, Inter- and Transdisciplinary Studies (IPITS )
Membru al Partidului AUR
Membru al Senatului Partidului AUR