PĂRINŢII APOSTOLICI, SCRIERI (I), EDITIE BILINGVA, ED. POLIROM, IAŞI, 2010, 571 p.

Scrierile antichităţii creştine (sec I-III), reunite de către editorii moderni sub titlul generic de Părinţi Apostolici, cuprind, în mod convenţional, autorii care s-au aflat în proximitatea apostolilor sau a unor persoane din jurul lor.

Istoria editarii acestor opere  începe la finele sec. al XVII-lea.  În 1699 L.J. Ittig publică la Leipzig o parte din aceste scrieri sub titlul de Biblioteca Patrum Apostolorum, după ce în 1672, Jean Baptiste Cotelier publicase aceleaşi opere cu un titlu aproape identic: Patres aevi apostolici. Între 1765 si 1767, Andreas Gallandi adauga clasicei culegeri încă trei texte: Papias, Apologia lui Quadratus si Epistola lui Diognet. În 1873 mitropolitul Nicomidiei, Filotei Bryennios descoperă manuscrisul Didahiei care va completa corpusul Părinţilor Apostolici.

Faţă de prima versiune românească a Parinţilor Apostolici dată de preotul Dr. Dumitru Fecioru în cadrul colecţiei Părinţi şi Scriitori Bisericeşti (Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucuresti, 1979), ediţia de faţă proiectată în două volume, cuprinde trei texte în plus: Apologia lui Quadratus, fragmente din Papias şi Martiriul lui Policarp aşa cum apar în ultima ediţie din Loeb Classical Library: The Apostolic Fathers I – II (Ed. Bart D. Ehrman) Cambridge, Mass, Harvard University Press, 2003.

Primul volum include trei dintre cele zece texte ale ediţiei engleze: 1 Clement, 2 Clement si Păstorul lui Herma, urmând ca volumul II să le cuprindă pe celelalte şapte: Epistolele lui Ignatie, Policarp, Didahia, Epistola lui Barnaba, Papias si Quadratus, Epistola către Diognet şi Păstorul lui Herma.

În ciuda dificultăţilor de limbă, pe care le presupun scrierile de acest gen, varianta românească este lizibilă , cursivă, traducătorii încercând să păstreze amprenta stilistică a textului original. Un argument în plus care pledează pentru acrivia şi profesionalismul traducătorilor este retranspunerea în limba română a citatelor biblice întâlnite în cele trei texte, un lucru extrem de important dacă ne gândim ca în perioada redactării scrierilor apostolice, canonul biblic nu era încă fixat. Pe de altă parte scriitorii creştini ai acelei vremi nu numai că citau adesea din memorie, dar se puteau inspira şi din texte care circulau în paralel cu cele considerate ulterior canonice. De altfel, aceste diferenţe pot fi identificate cu uşurinţă în ediţiile moderne ale Sfintei Scripturi.

Cele trei texte traduse în primul volum sunt însoţite de introduceri care cuprind informaţii despre autori, gen literar, motivul şi data redactării, conţinut, istoria manuscriselor, titlu, versiuni în alte limbi, dar şi de pertinente comentarii teologice.

Primul text din acest volum, 1 Clement, este o scrisoare încadrabilă în genul retoric numit simbouleutikon (de la grecescul symbole= sfat, deliberare), redactată în jurul anului 96 p. Chr. de către un anume Clement, episcop al Romei în succesiune petrina (vezi Irineu, Adversus Haereses 3,3,3 si Tertulian, De praescriptione haereticorum 32), cu ocazia unor disensiuni ivite în Biserica din Corint. Temele abordate tangenţial în cele 65 de capitole ale scrisorii sunt: gelozia, rivalitatea, pocăinţa, cinstirea bătrânilor, înviere, succesiune apostolică, autoritate în Biserică, pace şi ascultare.

Cel de-al doilea, 2 Clement, este de fapt o omilie rostită între anii 120 şi 140 p. Chr. în care autorul citează din Vechiul Testament, din scrieri apocrife, dar şi fragmente din cuvântările hristice, similare cu cele din cărţile neotestamentare canonice. Scrisoarea (omilia) conţine în special probleme de ordin moral. Nu lipsesc însă nici referirile hristologice şi eclesiologice.

Cea de-a treia scriere, Păstorul lui Herma este o carte de viziuni, aparţinând genului apocaliptic, scrisă cel mai probabil în Italia pe la mijlocul secolului II p. Chr. de către Herma, un fost sclav devenit creştin. Această operă cuprinde cinci viziuni (femeia, turnul eshatologic, fiara, îngerul pocăinţei în haine de păstor), douăsprezece porunci care au în vedere: credinţa, frica de Dumnezeu, stăpânirea de sine, simplitatea, dragostea de adevăr, puritatea trupului, răbdarea, mânia, tristeţea etc. şi zece parabole: cetatea lumească vs. cetatea cerească, ulmul şi viţa de vie, sclavul credincios făcut moştenitor, doctrina celor două căi, salcia, turnul, muntele din Arcadia, Fiul lui Dumnezeu etc. Tema centrală a Păstorului lui Herma este problema omului păcătos, pocăinţa (metanoia). Cu toate acestea textul face importante referiri la hristologie şi pnevmatologie.

Ediţia de faţă este cu atât mai oportună cu cât celebra colecţie ,, Părinţi şi Scriitori bisericeşti” (PSB) iniţiată de patriarhul Iustin Moisescu,

care debutează chiar cu Părinţii Apostolici, este din ce în ce mai contestată. Din acest motiv Preafericitul Părinte Daniel Ciobotea, actualul patriarh al Bisericii Ortodoxe Române a desemnat o echipă de specialişti care să retraducă lucrările publicate în PSB şi să continue, evident, seria acestei colecţii.

Astfel de obiecţii nu sunt nejustificate în condiţiile în care majoritatea traducătorilor cunoscutei colecţii PSB au fost teologi, preoţi, sau profesori de teologie, fără studii de filologie clasică. Graţie unor abilităţi lingvistice moderne, teologi precum Teodor Bodogae, Dumitru Fecioru sau Olimp Căciulă au tradus din literatura patristică apelând mai mult la ediţiile franceze, germane sau engleze decât la textele originale. Aşa se explică desele devieri de la textul original, ignorarea unor norme elementare de ordin sintactic care, cumulate cu tendinţa exagerată de literaturizare şi cu abuzul de arhaisme fac din PSB o colecţie nefuncţională pentru cercetătorul avizat. Ea poate servi cel mult ca sursă pentru activitatea omiletică şi catehetică însă şi aici cu riscul alterării sensului scontat de autorul patristic.

Filologi clasici de carieră, cu studii postuniversitare de specialitate la Universităţi occidentale, cei trei traducători, nu fac numai dovada unei perfecte stăpâniri a structurilor limbii eline, ci şi a unor ample cunoştinte de istorie literară creştină sau de hermeneutică teologică.

Designul sobru şi elegant al colecţiei, respectarea unor exigenţe ştiinţifice pe care le presupune o lucrare de acest gen: notă asupra ediţiei, notă asupra traducerii, abrevieri, sigle, tabel cronologic, aparatul critic cu peste 800 de note de subsol, apendicele bibliografic cu instrumentele de lucru, sursele antice şi medievale, ediţii ale părinţilor apostolici în limbile moderne şi o bogată bibliografie secundară adusă la zi, indicele de referinţe biblice şi indicele de termeni greceşti fac din acest volum un eveniment editorial în spaţiul culturii şi spiritualităţii româneşti.

Cartea se adresează în primul rând umaniştilor, teologilor, dar şi ,,nespecialiştilor”, credincioşilor, publicului larg interesat de primele producţii literare creştine, care prin valoarea lor estetică şi forţa logosului divin au fost în măsură, alaturi de scrierile revelate ale Noului Testament, să reconfigureze istoria religioasă a umanitaţii.

 

Lector Univ. Dr. VASILE CHIRA

Facultatea de Teologie “Andrei Şaguna Sibiu

 

Published in: on Ianuarie 29, 2011 at 5:10 pm  Comments (1)  
Tags: ,

The URI to TrackBack this entry is: https://vasilechira.wordpress.com/2011/01/29/parintii-apostolici-scrieri-i-editie-bilingva-ed-polirom-iasi-2010-571-p/trackback/

RSS feed for comments on this post.

One CommentLasă un comentariu

  1. Buna ziua,

    Am citit prezentarea dumneavoastra si am ramas cu o mica intrebare,ce inseamna :redactată în jurul anului 96 p. Chr. si anume p. Chr.??
    Apreciez raspunsul
    Cristian


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: